– Dați-ne cheile de la vilă, stăm noi acolo peste sărbători,
soții au primit prieteni la vilă fără să anticipeze adevăratele consecințe.
————————————————————————————–
Pe mama lui Vasile o durea spatele așa rău că el și soția lui, Florentina, au decis să rămână acasă de Revelion. Au întâmpinat Noul An în liniște, în familie cu cozonac și măsline. Prietenii lor, Cristina și Petrică, au fost supărați promisiunea cu petrecerea la vilă s-a evaporat brusc, dar cine putea ști că tanti Ileana, mama lui Vasile, avea să se prăbușească cu febră chiar înainte de toastul tradițional?
Florentina, cu sufletul făcut terci, s-a simțit vinovată. Așa că, pe 2 ianuarie, când Cristina i-a telefonat să-i povestească despre cum au petrecut Revelionul în trei, în sufrageria mică de la apartament, Florentina s-a simțit ca și cum ar fi uitat să pună sare în mămăligă.
A trebuit să ascult toate mofturile soacrei! S-a înființat la noi pe 31 decembrie și ne-a informat cu emfază: La mine în casă nu funcționează căldura, dragii mei! Și acum domnește peste noi cu fularul după gât până la capătul sărbătorilor, până repară domnul de la administrativ țevile. Eu nu mai pot! Jur că divorțez de Petrică din cauza mamei lui, zici că-i personaj din Moromeții, se plângea Cristina.
Îmi pare rău, sincer. Eu mă înțeleg cu tanti Ileana, dar când e bolnavă, nici Dumnezeu nu-i pe plac, a oftat Florentina. Dacă te pot ajuta cu ceva, cu drag.
Auzi, Flo ai putea să mă ajuți cu ceva.
Cu ce anume?
Dă-ne cheile la vilă. Fugim cu Petrică din calea soacrei, o lăsăm acolo să-și pună nervii la încercare singură.
Florentina s-a codit. Pe de o parte, îi era milă de prieteni, pe de altă parte, nu era sigură cum reacționează Vasile. Deși vila o considerau amândoi a lor, legal era a lui Vasile.
Nu știu, Cristina trebuie să-l întreb pe Vasile.
Normal, nicio grabă. Promit să nu stricăm nimic curățenie lună la plecare!
Dar e zăpadă cât casa pe acolo, nu cred că se poate ajunge fără plug de tractoare, a ezitat Florentina.
Lasă, că Petrică are Dacia 4×4, trecem prin orice.
Nici de cazan n-am mai umblat de pe vremea cailor, ar fi bine să verificați înainte…
Flo, suntem oameni mari! Petrică la cazane se pricepe, a făcut el niște băi marocane, nu te stresa că stricăm. Dacă e nevoie, reparăm tot.
Cristina părea mai convingătoare decât vânzătorii de la Obor, așa că Florentina a zis: Hai, de ce nu?
După discuția cu Vasile, l-au lămurit că e mai importantă pacea conjugală a prietenilor decât o vilă pustie acoperită de nămeți.
Le dăm cheile, dar să nu ne sune pentru orice fleac, a decis Vasile.
Cristina, bucuroasă că prietena chiar o ia în serios, a promis să dea raport regulat și au pornit la drum.
Drumul până la vilă a fost ca la Maratonul Zăpezii trei ore de opintit. Vila era ascunsă într-un sat pitoresc uitat de civilizație. Exact cum prevăzuseră gazdele, pe la Revelion, ninsese cât pentru un an. Cristina și Petrică au înțepenit, au sunat la Florentina, pe care o considerau hotline de urgență rurală.
Ce să facem? întrebară ei disperând.
Întoarceți-vă. Pe 3 ianuarie nimeni nu iese cu plugul din casă! Toți mănâncă sarmale acasă.
Nuuu, am ajuns, nu ne întoarcem. Ai zis că Vasile știe pe cineva din sat cu tractor?
Da, domnu Gică, incontestabil plugător. Curăță drumul la cine-l roagă frumos.
Trebuie să-l sunăm să vină.
Vă dau numărul.
După jumătate de oră, Cristina din nou cu vești: Nu răspunde tractoristul! Lasă, poate merge Vasile… de la un necunoscut nu răspunde.
Bine, mai așteptați.
Vasile, cu nervii întinși ca sfoara de la papuci, a reușit într-un final să-l convingă pe tractorist. Gică a promis o oră.
Cristina a ținut apelurile zilnice, iar Vasile s-a simțit ca un operator la serviciul clienți. Dar minunea s-a produs domnu Gică a venit, a curățat drumul spre vilă. De deschis poarta nu s-a băgat nimeni. Așa că Petrică a dat cu lopata ca la armată, făcând cărare spre ușă.
Cazanul nu încălzea de niciun fel, iar Petrică a sunat la Vasile de vreo zece ori. Două ore de tutorial la telefon, tip Cazanul pentru începători.
Nu am mai văzut așa model… cred că e de colecție, Vasile s-a enervat.
Și n-a fost gata! Cristina a luat la fiecare fleac: Unde-i tigaia, de ce e frig ca la Polul Nord?
Spre seară, Florentina și Vasile au dat telefoanele pe silent dă-i odihnă, că nu suntem recepție hotel.
A doua zi, sute de apeluri pierdute.
Ce-o fi pățit acolo?
Habar n-am… Florentina, cu gânduri de Sherlock, a sunat imediat. Cristina, la telefon:
Alo! Unde ați dispărut?! Aveam urgență! Era să luăm foc! În saună a mirosit a fum, firește!
Doamne ferește…
Da. Cine construiește așa sobe? Dacă ne spuneai de capacul la coș… Petrică era pe fază, noroc că nu suntem pe lista victimelor.
Nu m-am gândit că mergeți în prima zi la saună… și…
Ce? La vilă, totul e inclus, nu?
Folositi sauna cât vreți, Florentina a intrat în ceață.
N-am găsit nici grătar, apropo!
Asta e, grătarul vechi e gata, a murit ca erou necunoscut.
Super! Și nu ne-ai spus?! Unde facem mici și sărmăluțe la grătar? Cristina nu era mulțumită.
Cristina, eu cred că exagerezi, ești la vilă, nu la all-inclusive Mamaia. Pentru grătar, mergeți la magazin să luați de unică folosință. Voi să nu dați foc la casă!
Florentina a închis. Prietenia părea să fi intrat într-o iarnă grea.
Vasile: Probleme noi?
Da.
Florentina i-a povestit. Petrică a fost deja la saună, știa de capac, deci niciun motiv de scandal. Grătarul e problema lor dacă vreți pilaf, tot noi să vă dăm ceaunul? La magazinul din sat, grătar de unică folosință, simplu. Le-am spus și mi-au răspuns: bine, mergem la magazin, au pluguit, e curat drumul.
Și miraculos, Cristina n-a mai sunat, și Florentina, cu sufletul mai liniștit, s-a apucat să mănânce cozonacul rămas fără grijă.
A doua zi, Vasile: N-au mai dat niciun semn, să vedem ce-o fi pe acolo.
Cristina nu a răspuns, dar a dat mesaj: Totul e ok.
Soții au decis să ignore evenimentul, să lase prietenii să se dezlănțuie la vilă și să nu stea cu grija lor.
Pe final de sărbători, tanti Ileana se simțea ca nouă, și Vasile a propus: Hai să iau cheile de la vilă și să văd ce-au făcut Petrică și Cristina acolo.
A plecat dimineața, seara s-a întors cu fața lungă și n-a zis nimic detaliat.
A doua zi, Florentina a fost invitată de Cristina pe la ea, pe strada vecină.
Soacra v-a dat pace? clarifică Florentina.
Da, s-a întors acasă, la căldura proprie.
Florentina a mers la Cristina, curioasă. A fost întâmpinată cu un bilet.
Poftim, am făcut socoteală, zise Cristina, oferindu-i o listă.
Ce-i asta?
Cheltuieli la vilă: plug, lopată electrică, grătar, cărbuni, aprinzător, grilă, 3 becuri, uleiuri esențiale de saună.
Le-am cumpărat cât am stat la voi.
Și de ce mi le arăți?
Le lăsăm vouă de folosință. Să împărțim costul, e corect.
Vorbești serios? a râs Florentina, ca la glumele cu berbeci din sat.
Da! Dacă era grătar, nu dădeam banii pe noul set. Dacă aveam lopată, nu luam electrică. Plugul, altă poveste… și la voi în saună nu era șampon! Am cumpărat tot.
Cristina, poate ai sărit gardul! Nu suntem hotel să dăm șampon și bonetă, iar grătarul și uneltele le-ați cumpărat voi, nu ni le trebuie. Luați-le, cu drag! Ce e cheltuiala voastră rămâne a voastră. Plugul, voluntariat de sărbători, l-ați comandat, nu vă obliga nimeni. Pentru becuri, vă dau banii. Trimit pe card 38 de lei, și gata. După care, fără cuvinte, a plecat acasă. Telefonul și mesajele Cristinei au rămas fără răspuns. Au strâns toate lucrurile, le-au trimis prin curier și au pus punct.
Tanti Ileana s-a pus pe picioare, iar Vasile cu Florentina au reluat obiceiul de a merge la vilă. Cristina și Petrică au rămas fără drept de vizită. După episodul acesta, prietenia s-a răcit, iar cei doi soți nu au mai avut chef de generozitate, spre uimirea și regretul vechilor amici.
Noi am vrut să ajutăm, să fie bine… și ei? Nici măcar mulțumesc! zicea Cristina, cu ochii pe bonul de la lopata electrică, visând să-l trimită la returnare dar bonul rămăsese blocat la vilă, lângă feliatorul de cozonac.
