Uncategorized
021
— Cât de dor îmi este, — șopti Maria, tremurând de sunetul propriei voci în liniștea camerei.
13 ianuarie, anul 2025 Astăzi, în miezul nopții, am simțit cum amintirile se întorc din nou la locul
Uncategorized
049
APARTAMENT DE ÎNCHIRIAT
Eugen Vasile, tehnician de patruzeci de ani, se despărțise de soție. Lăsase apartamentul și bunurile
Uncategorized
059
Bunica Trandafir
Îmi amintesc, ca și cum ar fi fost cu mulţi ani în urmă, de ziua în care am găsit o pisicuţă mică, cu
Uncategorized
0131
– Ești puțin cam prea târziu. Am oaspeţi, – spuse prietena Anei
– Ești puțin în întârziere. Am oaspeţi, – spuse Ilinca, prietena mea. Acum trei zile, Ana era convinsă
Uncategorized
025
Cum am renunțat să-mi salvez copiii adulţi
22 octombrie 2025 Mă numesc Petru Ionescu și locuiesc în Botoșani, în inima Moldovei, unde străzile liniștite
Uncategorized
00
De la perioada întunecată la miracolul luminos: cum viața m‑a răsplătit pentru tot
Din zona cenușie a unei străzi vechi din Chișinău, am căzut într-un vis în care norii negri se destramau
Uncategorized
017
Destinul iubește cotiturile: am găsit dragostea vieții mele pe drumul spre mare
Destinul are obiceiul să se învârtă ca un vânt de seară: am întâlnit iubirea vieții mele pe marginea
Uncategorized
029
Soția trudește în străinătate, iar el își ia o tânără amantă
Mă numesc Ionel Popescu și locuiesc în Iași, orașul în care istoria se împletește cu amintirile de la
Uncategorized
041
Nu am fost invitat la nunta nepoatei
— Cum ai putut să mă excluzi de la nunta fiicei mele, Ilinca? — glasul Mariei tremura de supărare, ținând
Uncategorized
0372
Ion, mă acuzi de toate! Cheile nu-s unde ar trebui – vina mea. Pâinea s-a învechit – vina mea. Cafeaua s-a terminat – vina mea.
— Ionuț, mă acuzi de tot! Cheile nu-s unde le-am lăsat – vina mea. Pâinea s-a înăbușit – vina mea.