Ruxandra, profesoară de matematică, se pregătește să-i sărbătorească ziua de naștere prietenei și colegei ei, Domnica, alături de care a lucrat neîncetat, făcând zilnic drumul spre școală vreme de patruzeci de ani. Dis-de-dimineață, Ruxandra își alege cu atenție o bluză și o fustă elegantă, pentru că vrea să fie prezentabilă la sărbătoare. Chiar dacă ploaia din noaptea precedentă a lăsat bălți și noroi peste tot pe străzile din Chișinău, Ruxandra pornește spre magazinul alimentar din colț pentru a cumpăra un tort cu vișine și un buchet de lalele pentru Domnica.
În timp ce merge cu grijă pe trotuarul ud, o mașină condusă de o femeie tânără, blondă, trece în viteză, stropindu-le cu noroi atât pe Ruxandra, cât și pe micile cadouri. Șoferița oprește, coboară geamul și strigă disprețuitor: Băbuțo, unde te duci așa dichisită? La vârsta dumitale, ar fi bine să stai acasă!
Ruxandra, deranjată de neobrăzarea fetei, îi răspunde calm dar ferm: Am treabă importantă, nu aș sta degeaba niciodată! Să-ți fie rușine pentru lipsa de respect! Fără să se oprească din ofensă, tânăra începe să o certe pe Ruxandra că nu a stat la distanță de baltă. În acel moment, dintr-o curte vecină iese un bărbat masiv, bine îmbrăcat, recunoscut în cartier pentru afacerile sale de succes. Pe nume Petru, acesta observă agitația și se apropie.
Intrigat, întreabă: Ce se întâmplă aici? Blonda, pe nume Viorica, răspunde pe ton acuzator: Bătrâna m-a împiedicat, acum mă și jignește! Dar când Petru o vede pe Ruxandra, recunoaște imediat chipul profesoarei care l-a învățat algebra în gimnaziu și, bucuros de revedere, exclamă: Ruxandra, ce surpriză plăcută! Ce bucurie să te revăd! O îmbrățișează cu recunoștință, după care realizează că Viorica, secretara lui, îi făcuse zile fripte profesoarei sale preferate și începe să-și ceară scuze.
Petru își asumă responsabilitatea și o obligă pe Viorica să-și ceară scuze sincer: Viorica, cere-ți iertare! Femeia mormăie cu neplăcere un Îmi pare rău, doamnă. Nemulțumit de atitudinea ei, Petru decide pe loc să o concedieze. Ca să își repare greșeala, o ajută pe Ruxandra să ajungă acasă, îi așteaptă schimbarea hainelor, apoi merge împreună cu ea să cumpere un tort de ciocolată și un aranjament mare de flori, plătind cu lei moldovenești, pentru marea aniversare a Domnicăi. Astfel, sărbătoarea continuă cu voie bună și respect între oameni, așa cum se cade în Moldova.
