Băi, stai să-ți povestesc ceva ce nici în filmele românești nu vezi povestea asta a lui Victor și Sorina, la nunta lor din Chișinău, a fost direct ca un tunet pe timp senin.
Teoretic, trebuia să fie cea mai frumoasă zi din viața lor. Local de lux, invitați de seamă, mese încărcate și decor cât o garsonieră în centru la preț, să știi. Dar între sarmale și prosecco, s-a lăsat pe ascuns cu niște grozăvii…
La masa mirilor, Sorina strălucea de-a dreptul, îmbrăcată într-o rochie cusută la comandă la un designer tare cunoscut din București. Dar de cum a dispărut fotograful după niște cadre cu rudele din Orhei, Sorina s-a aplecat spre Victor și i-a șoptit așa, cu un ton sec, de parcă îi înghețase glasul:
Auzi, uită-te la ea pe mama ta… rochia asta demodată strică toate pozele mele! Zi-i fotografului s-o taie din cadre, sau mut-o undeva, lângă ușă, departe de toată lumea.
Victor s-a uitat acolo unde îi arăta capul. Maică-sa, tanti Maria, stătea la o masă, cu rochia ei veche de ani buni și cu mâinile muncite de atâta lucru pe ogor, strângând nervoasă colțul feței de masă. Nu-i venea să stea în așa lux, dar ochii ei sclipeau de dor și mândrie pentru băiatul ei.
Și atunci, Victor a simțit că nu mai poate. S-a uitat la sacoul lui nou, tuns după modă, și apoi la degetele goale ale mamei. L-a prins un nod în gât:
Înțelegi, Sorina? Mama și-a vândut singurul inel de aur ca să-mi ia costumul ăsta, să nu vin ca ultimul sărac la nuntă.
Sorina a dat ochii peste cap și a pufnit, scârbită:
Și ce? Asta nu-i dă dreptul să-mi strice mie pozele! Fă ceva ACUM, te rog!
În momentul ăla, ceva s-a frânt în Victor. S-a îndepărtat de Sorina, a scos floarea aceea scumpă din butonieră și i-a aruncat-o sec în față.
Mă ocup, a zis el, rece.
Apoi s-a ridicat încet, cu toată lumea privind, și a traversat sala. Lumea a amuțit. Sorina rămăsese nemișcată, crezând că merge să facă ordine.
Dar Victor s-a oprit la mama lui. S-a pus în genunchi, cu toți martorii acelei seri privind, i-a sărutat mâinile și a zis cu voce tare, să audă toată lumea:
Mamă, iartă-mă. Hai să plecăm de aici. Tu nu ai ce căuta unde dragostea ta nu e prețuită.
A ajutat-o să se ridice și, braț la braț, s-au pornit spre ieșire.
Victor! Unde pleci? Întoarce-te! urla Sorina, care nu mai știa dacă să se înfurie sau să se rușineze.
Victor s-a oprit și i-a zis:
Ai dreptate, Sorina estetica e importantă. Dar pentru mine n-are loc în viața mea o inimă atât de hâdă ca a ta. Nunta s-a încheiat.
Și-a luat mama și a ieșit din sala aia plină de aur, dar goală de suflet. Da, a plecat fără mireasă, dar a rămas cu ce avea mai scump pe lume demnitatea și dragostea pentru mama lui.
Zi-mi tu, ce-ai fi făcut în locul lui? Scrie-mi, chiar sunt curios!
