Nici prin gând nu mi-a trecut vreodată că o să mi se întâmple așa ceva. Ieri, soțul meu a avut un acces de furie nemaiîntâlnit.
El a fost mereu un om calm, motiv pentru care reacția lui m-a șocat. Nu a ridicat niciodată vocea la mine, nu a vorbit urât, dar de data asta…
Am crezut mereu că sunt norocoasă că am lângă mine un bărbat liniștit. Suntem căsătoriți de numai două luni. Înainte am fost împreună aproape trei ani, totul părea perfect. Avea grijă de mine, nu mi-a aruncat niciodată vreo vorbă grea și nici nu ne-am certat cu adevărat.
Asta până ieri.
Întotdeauna i-a plăcut părul meu lung, spunea mereu că îi place la nebunie. Dar ieri, când a văzut părul meu adunat pe canapea, s-a aprins din senin. Am rămas fără cuvinte.
A început să țipe la mine, să mă facă “neîngrijită”, mi-a spus că nu sunt în stare să fac curat după mine! Până la urmă, știe toată lumea că fiecare femeie mai pierde câte un fir de păr.
A început să mă acuze că nu fac nimic toată ziua, că nici măcar să-mi strâng părul nu sunt în stare, și el muncește de dimineața până seara.
Dacă mai văd așa ceva, să știi că bag actele de divorț! mi-a aruncat supărat.
Am încremenit. Visam să facem copii, să îmbătrânim împreună, iar el îmi spune că vrea să divorțeze din cauza unui păr lăsat pe canapea. Am izbucnit în plâns, și mi-am dat seama cu durere că e prima dată când plâng din cauza lui. După două luni de căsnicie… Ce urmează, nu pot pleca nicăieri…
Acum nu mai vrea să stea de vorbă cu mine. Mi-e frică să-i zic ceva, să nu cumva să mă rănească, pare atât de supărat! E normal să simt frică față de propriul soț?
Mi-e teamă și să mă usuc pe cap. Mă întorc acasă cu un nod în stomac, gândindu-mă că o să găsesc geamantanul cu lucrurile mele lângă ușă.
Ce ar trebui să fac?
