Anastasia a ieșit val-vârtej din casă îmbrăcată în rochia ei de mireasă de vis și, cu ochii înlăcrimați, l-a zărit pe bărbatul visurilor sale, pe care îl așteptase întreaga viață

Băi, să-ți zic o poveste care chiar m-a făcut să strâng din inimă, tot de-ale noastre, cum numai la noi se pot întâmpla. Asta e despre Mirela. Tatăl ei a plecat de acasă când ea avea doar patru ani. De atunci, maică-sa, tanti Mariana, s-a chinuit singură să pună totul pe picioare, că doar nu-i ușor să fii și mamă, și tată, mai ales la noi în Chișinău, unde viața nu te iartă cu un salariu de bugetar.

Mirela a încercat mereu să fie de ajutor: spăla vasele, făcea piața la colț, și, de pe la 15 ani, lucra cu jumătate de normă la o covrigărie, să adune și ea un bănuț, că cine altcineva să tragă pentru casă? Socializările, petrecerile și ieșitul la terasă cu fetele nici nu prea existau pentru ea. Era mai retrasă, mereu cu grija mamei și a casei.

Dar, când doamna Mariana s-a pensionat, Mirela a simțit că poate, în sfârșit, să respire și ea un pic. Atunci l-a întâlnit pe Vlad. Băiat liniștit, cu suflet bun, crescut la țară în raionul Hâncești, învățat să muncească și să respecte oamenii. După câteva luni, Vlad și-a făcut curaj și a adus-o pe Mirela la masa părinților săi. Nici nu a trecut mult și a cerut-o. Mirela era în al nouălea cer, visa de mică la o nuntă mare, cu lăutari și tot tacâmul, la un restaurant pe malul Nistrului.

Când au început să facă lista de invitați, Mirela s-a gândit atunci la tatăl ei, Ion. Păcat doar că nu mai știa nimic de el de ani buni, nici o adresă, nici telefon măcar. Vlad i-a zis să-i dea invitația lui mătușă-sa, sora tatălui, că ea sigur știe prin ce sat s-o trimită. Și iată, taman din cauza unei încurcături, Mirela a întârziat rău la starea civilă în ziua cununiei. Afară vântul spulbera ploaia, de ziceai că vine toamna peste oraș.

A alergat cu rochia strânsă sub pardesiu, să nu se uda, și pe aleea de lângă primărie a văzut o Lada veche parcată, lângă care stătea tatăl ei, Ion. Fără să stea pe gânduri, s-a urcat direct în mașină. Tot drumul a plâns în hohote. Nu-ți imaginezi cât a așteptat ea clipa asta Aveau atâtea să-și spună, parcă tot timpul pierdut nu mai conta când tatăl era, în sfârșit, lângă ea.

Rate article
Add a comment

;-) :| :x :twisted: :smile: :shock: :sad: :roll: :razz: :oops: :o :mrgreen: :lol: :idea: :grin: :evil: :cry: :cool: :arrow: :???: :?: :!:

thirteen + 11 =

Anastasia a ieșit val-vârtej din casă îmbrăcată în rochia ei de mireasă de vis și, cu ochii înlăcrimați, l-a zărit pe bărbatul visurilor sale, pe care îl așteptase întreaga viață
După șaisprezece ani, mama biologică a copiilor mei a apărut din senin în viețile lor, pretinzând că este mama lor adevărată și că eu nu valorez nimic pentru ei.