De câte ori i-am zis să nu se însoare cu fata aia! Chiar și înainte de nuntă l-am tras de mânecă, ba, la un moment dat, aproape că m-am pus în genunchi să-l rog să se mai gândească. N-avea rost era îndrăgostit rău, cu ochii cât cepele. Acum uite la el și vezi ce-a ales.
Acum câteva zile, mă sună băiatul meu. După vocea lui am priceput imediat că-l doboară ceva. Hai să fim serioși, o mamă nu poate fi păcălită la telefon, nici dacă ai stat la Facultatea de Actorie. M-a rugat să vin cât mai repede, pentru că soția lui, aflând că i s-a urcat febra, și-a făcut bagajul și dusă a fost la gașca ei de prietene. A rămas bietul copil fără cine să-i fiarbă un ceai ori o ciorbă de pui cum făcea bunica.
Colac peste pupăză, nici nu răspundea la telefon, de parcă s-ar fi ascuns la marginea lumii. Era ora destul de înaintată, dar tot am luat hainele pe mine și am pornit spre el. Pe drum m-am oprit la farmacie să iau niște pastile și am mai cumpărat și ceva de ronțăit de la non-stop. Mă tot gândeam la nora mea ca să vezi, și-a lăsat bărbatul bolnav să prăduiască casa cu un frigider plin doar de vreo două iaurturi dietetice și pastilele ei de slăbit.
Intrând în apartament, mi-a venit să-mi pun mâinile în cap! Nimic de mâncare, nimic de medicamente, doar ceva eco, dar nimic pe bune pentru cineva cu febră. Noroc că m-am gândit la toate, am făcut un ceai cald, am pus un bulion pe foc așa cum i-ar fi făcut mama, apoi am fugit la magazin după legume pentru ciorbă.
După ce a băut ceaiul și a pus ceva cald în stomac, s-a mai dezmorțit și s-a liniștit și termometrul. Să vezi, la trei dimineața, intră nora mea pe ușă, veselă nevoie mare, iar din hainele ei parcă ieșea tot Châtelet-ul. Ce distracție trebuie să fi fost pe capul ei! În loc să-l bage în seamă pe bietul băiat bolnav, doar a ridicat din umeri la vorbele mele despre pastile. Dacă nu era băiatul meu atât de rău, făceam un tărăboi de răsuna toată scara blocului. Dar cred că nici el nu era departe să izbucnească să vezi atunci comedie adevărată pe românește!
