Adelina este într-o relație cu Radu de cinci ani, iar toți din jurul ei consideră că a venit timpul să facă pasul următor. Cu toate că Radu a cerut-o în căsătorie acum șase luni, Adelina încă ezită să se mărite. La început, Radu a dat dovadă de multă răbdare, însă deja începe să simtă apăsarea indeciziei ei. Părinții Adelinei îi spun mereu că, la 25 de ani, ar fi trebuit deja să fie căsătorită.
Adevărul este că Adelina nu simte cu adevărat că Radu e bărbatul potrivit pentru ea. Chiar dacă între ei totul pare liniștit, un gol inexplicabil nu-i dă pace. În același timp, Adelina începe să simtă atracție față de colegul ei, Vlad. Cu toate acestea, Vlad are deja o iubită și nici nu pare interesat de ideea căsătoriei. Nesiguranța lor comună îi apropie și mai mult, iar Adelina începe să-și pună întrebări dacă nu cumva el este ceea ce caută.
Presiunea din partea lui Radu devine și mai mare, dar Adelina simte că nu poate să-și asume o decizie atât de importantă. În cele din urmă, Radu îi pune un ultimatum: să se cunune fie la iarnă, fie toamna aceasta. Ezitând, Adelina acceptă să se căsătorească la iarnă, dar după doar câteva zile, apăsarea deciziei o face să-l părăsească pe Radu și să se refugieze la părinții ei, în Bălți.
Între timp, un alt coleg de-al lor se căsătorește cu aleasa lui, iar interesul Adelinei pentru Vlad se răcește treptat. Adelina se simte prinsă între două lumi și așteaptă acea dragoste adevărată. Se întreabă dacă știe cu adevărat să prețuiască o relație bună sau dacă, de fapt, intuiția îi spune că Radu nu e sortitul ei.
Adelina continuă să caute persoana potrivită, sperând ca, undeva, există cineva anume pentru ea, deși, uneori, nici ea nu mai este sigură dacă există cu adevărat cineva destinat ei.
Ce părere aveți? Ce ați sfătui-o pe Adelina să facă? Care ar fi calea cea bună pentru sufletul ei?
