Soția mea, Elena, doarme lângă mine și, din senin, primesc o notificare pe Facebook, o tipă pe nume Sânziana îmi cere să o adaug. Așa că am acceptat cererea de prietenie și i-am trimis un mesaj: Ne cunoaștem?
Mi-a răspuns: Am auzit că te-ai căsătorit, dar tot te iubesc.
Se pare că era o prietenă din tinerețe, în poza ei arăta deosebit de frumoasă. Am închis chatul, m-am uitat la Elena, care dormea liniștită după o zi lungă la muncă.
Privinduo, mia venit în minte cum se simte în siguranță, cum poate să doarmă atât de odihnită în această casă nouă pe care am construit-o împreună. E departe de părinții ei, de casa din satul de lângă Botoșani, unde petrecea zilele înconjurată de familie. Când era supărată sau tristă, mama ei era acolo să o consoleze pe genunchi. Sora sau fratele ei glumeau și o făceau să râdă. Tatăl îi aducea tot ce îi placea, iar totul asta ia învățat să aibă încredere în mine.
Toate aceste gânduri miau trecut prin cap, așa că am luat telefonul și am apăsat BLochează. Mam întors spre Elena și am adormit lângă ea.
Sunt bărbat, nu un copil. Iam jurat credință și așa va rămâne. Voi lupta mereu să fiu omul care nu înșală soția și nu dărâmă familia.
