Ascultă acum! Sunt bogat și e timpul să divorțăm, spuse soțul cu aroganță. Nu-și putea imagina consecințele. Nici măcar nu-ți dai seama cât mă enervează mediocritatea și plictiseala ta acum, zise Andrei, cu ochii scânteind. Nu am nevoie de un șoarece gri; merit mai mult!
Crezi că banii te fac mai bun? răspunse Otilia, cu glasul plin de durere, încercând să-și stăpânească lacrimile.
Lumina serii învăluia călduros bucătăria unde Otilia pregătea cina. Aroma de borș proaspăt și plăcinte umplea aerul.
Andrei izbucni pe ușă, fluturând un plic, cu zâmbetul până la urechi. Otilia! Otilia! Nu o să crezi! strigă, fără să-și mai scoată pantofii. Am primit o scrisoare despre o moștenire de la un rudă îndepărtat! Acum sunt bogat!
Otilia se întoarse, ștergându-și mâinile în șorț. Minunat, Andrei, răspunse liniștită. Dar cine este această rudă? Nu știam pe nimeni
Ce mai contează! râse Andrei, apropiindu-se și sărutând-o pe obraz. Acum ne putem permite tot ce vrem!
Otilia ridică din sprâncene, surprinsă, dar nu apucă să spună nimic, căci Andrei începu să vorbească despre planuri viitoare, fluturând din mâini și visând la achiziții luxoase.
Totuși, a doua zi, după o noapte nedormită de milionar în devenire, Andrei se transformase într-o persoană cu totul diferită. Se uita la Otilia cu dispreț, începu să dea ordine și să ceară atenție doar pentru el. Vorbea doar despre cât de bogat era acum și cât de succes. Părea că scrisoarea primită nu era despre o moștenire, ci despre premiul Nobel.
Știi, Otilia, spuse la micul dejun, fără s-o privească, acum că sunt bogat, cred că trebuie să ne reconsiderăm relația.
Otilia tresări și-l privi neîncrezătoare. Ce vrei să spui? întrebă, încercând să-și stăpânească lacrimile.
Ei bine, înțelegi, sunt acum la un cu totul alt nivel, spuse el, mușcând dintr-o tartină.
Alți oameni? Despre ce vorbești, Andrei?
Despre faptul că acum sunt bogat, repetă el, de parcă asta explica totul. Iar tu ești prea obișnuită.
Otilia rămase în șoc. Își chemă cele mai bune prieteneIoana și Mariasă se întâlnească la un cafenea și să le spună ce se întâmplase.
Fetelor, nu o să credeți! începu, imediat ce se așezară la masă. Andrei a primit o moștenire și acum crede că nu mai sunt pe măsură!
Ioana pufni. Asta-i nouă. Cine e ruda asta care a căzut din cer?
Maria se încruntă, ascultând atent.
Și ce vei face? întrebă ea.
Nu știu, oftă Otilia. Andrei a devenit atât de de respingător!
Ioana clătină din cap. Otilia, ești sigură că nu e vreo greșeală? Poate a înnebunit puțin?
Nu știu. Otilia repetă. Dar nu seamănă deloc cu el.
Maria, încruntându-se și mai tare, se gândi.
Așa se încheie ser
