Sunt pensionar cât timp vindeam covrigi, au încercat să mă păcălească.
Stăteam la taraba mea de covrigi pe colțul unde sunt zi de zi, în centrul Chișinăului când s-au apropiat de mine doi bărbați. Îmbrăcați frumos. Costume, cravate, servietă de piele. Dintre aceia care-ți par șefi, dar când te uiți mai bine în ochii lor, simți că ceva nu e curat la mijloc.
Bună dimineața, doamnă mi-a spus unul cu zâmbetul acela viclean, de parcă voia să-ți vândă ceva stricat rugându-te apoi să ai o zi frumoasă. Dumneavoastră vă ocupați de această tarabă?
Eu sunt, măi băiete. Vreți să vă dau câte un covrig, tocmai i-am scos, calzi-s încă.
Nu, nu despre asta e vorba. Taraba dumneavoastră se află într-o zonă cu interes comercial ridicat și trebuie să rezolvați cu actele.
Am simțit din prima clipă că e ceva putred, dar m-am gândit să mă fac naiv.
Of, măi mamă, să rezolv cu actele Eu abia mă descurc cu glicemia. Diabet, tensiune, și săptămâna trecută mi-a zis medicul că am colesterolul mai mult decât la cer. Aveți și voi colesterol? Că eu am, și să vedeți ce pastile mi-a dat doctorul
Doamnă, trebuie doar să semnați aici… a încercat să mă întrerupă.
Eh, nu-i frumos să întrerupi un om bătrân, dragule. Deci, cum spuneam medicamentele astea mă umflă tot, ca baloanele la iarmaroc. Și fata mea, biata, se desparte… Bărbatul ei s-a dovedit a fi un pierde-vară, la fel ca primul meu soț, să fie iertat… deși, între noi fie vorba, nici când trăia nu a fost mai breaz
Celălalt deja se enerva, scoțând niște hârtii.
E vorba de o amendă de 25.000 lei moldovenești și
25 de mii?! Of, băiete, eu abia fac de chirie. Știi tu cât costă gazul? Curentul? Nepotul meu cel mic, care vrea să fie veterinar, mă roagă să nu mai pornesc boilerul așa des. Dar la vârsta mea, fără apă caldă mă dor oasele, nu pot
Vă rugăm, ascultați-ne
Nu, voi ascultați-mă pe mine! Știi cât e să vinzi covrigi la 69 de ani? Pensia nu-mi ajunge nici pentru doctorii. Am artrită, genunchi, mâini, gât Nici nu pot dormi uneori de durere. Și totuși sunt aici și pe ploaie, și pe zăpadă, și când arde soarele. Dacă nu vin, rămân nemâncat. Și voi îmi cereți 25 de mii?! Mai bine cad aici, să aveți voi dureri de cap.
S-au privit între ei, roși la față.
Poate putem aranja o plată în rate
Rate? Am rate la bancă, la farmacie, la piață. Până și cu vecina am rate pentru o plombă la măsea. Știi cât costă un dinte? Trei mii de lei! Și la stomatolog de stat!
Unul deja vâra hârtiile înapoi în servietă.
Stați că n-am terminat! Sora mea e la dializă. Ți-ai dat seama ce e asta? De trei ori pe săptămână, patru ore la aparat. Chin. Asigurarea nu acoperă tot. Împreună cu toți frații ne adunăm și dăm fiecare cât putem, eu dau din covrigi 100 de lei pe lună. Și tot vine amenda asta? Pentru ce? Eu am actele la zi. Autorizație de la primărie, sunt înregistrată, plătesc impozite puțin, fiindcă atât produc. Chiar și carnet de sănătate am. Să vi-l arăt?
Am scos portofelul, doldora de hârtii.
Uitați! Autorizația e valabilă până la anul. Semnată, ștampilată. Și voi de la ce departament ați spus că sunteți?
Deja făceau pași înapoi.
A, nu ați spus? Ciudat. Poate-s pensionară, dar nu-s proastă. Înainte să vând covrigi, am lucrat 35 de ani la primărie exact la departamentul ce dă autorizații. Știu exact cine are dreptul să ceară ce, și un inspector adevărat nu vine cu costum ieftin și nu cere bani pe sub mână, fără chitanță.
Și mai știu ceva colțul are cameră video. Ginerele meu e polițist. El mi-a găsit locul, ca să fie sigur. Vreți să-l sun? Lucrează la trei străzi de aici.
Au luat-o la fugă.
Nu, doamnă, a fost o neînțelegere
Luați, băieți, niște covrigi pentru drum! am strigat după ei. Să știți că nu-s ranchiunos!
O clientă obișnuită râdea cu lacrimi.
Jumătate de oră i-ai ținut cu poveștile tale!
Să știi că jumătate am fost minciuni. Nu am diabet, fata mea e bine, sora mea e sănătoasă. Dar hoții cred că dacă-s bătrân și sărac, sunt și prost.
Și ginerele polițist?
Da, el e real. Și camera la fel. Și actele mai ales. Una e să fii sărac, alta să fii prost. Vând covrigi pentru că pensiile-s jalnice, nu pentru că nu știu să socotesc.
Am aranjat covrigii pentru clienții mei, cu extra zahăr, și mi-am văzut de zi.
Tu ce spui sărăcia îl face pe om vulnerabil sau experiența și șiretenia valorează mai mult decât orice diplomă?
