O prietenă de-a mea locuiește chiar pe malul Mării Negre, la Constanța. Toamna trecută, a făcut schimb: a dat garsoniera ei cu trei camere pe una cu o singură cameră. La început, m-a mirat alegerea ei locuința veche era foarte bună, chiar dacă nu era prea spațioasă!
Dar după ce mi-a povestit de ce a făcut asta, am înțeles totul.
Fetelor, nici nu vă închipuiți! Viața într-o garsonieră, pentru mine, înseamnă liniște și pace sufletească. Știți cum e să trăiești la malul mării! Dar, când ai un șir întreg de rude de prin sate uitate de lume, care visează pe tot parcursul anului la concedii gratuite pe litoral… Iar când vine vremea, apar cu toată familia, de cele mai multe ori fără să anunțe. Dar de ce să mai anunțăm? Suntem neamuri! Ne înghesuim cumva! Și se transformă totul în tăvălug, un du-te-vino nesfârșit! În plin sezon, apartamentul meu devenea neîncăpător. Și, ce să vezi, eu proprietăreasa ajungeam să dorm noaptea în bucătărie! Foarte comod, nu?
În cele din urmă, am dat apartamentul de trei camere pe o garsonieră, care îmi place și mă bucur de alegerea făcută. Așa am scăpat și de musafirii nepoftiți. Acum, înainte să bată la ușă, or să se gândească de două ori. Vara asta, au venit la mine niște rude ale rudelor și o prietenă veche, pe care chiar am poftit-o, că nu ne mai văzuserăm de ani buni. Rudele mi-au dat un telefon: Venim și noi la tine!
Le-am spus adresa nouă. Nici măcar nu au părut surprinse că am schimbat locul. După vreo două ceasuri, au ajuns: deschid ușa și mă trezesc cu patru persoane pe prag verișoara mea Marcela, soțul ei Mihai și cei doi copii ai lor.
Sărut-mâna, am ajuns!
Când au văzut că am doar o cameră, au amuțit pentru o clipă.
Ni s-a spus că ai trei camere! De-asta i-am luat și pe copii, am socotit că încape toată lumea… Le-am răspuns că cineva i-a informat greșit. Însă pot oricând să tragă la hotel.
Dar prietena ta nu se poate duce la hotel? Ne descurcăm noi cumva aici, doar suntem rude, oricât ar fi de înghesuit!
I-am condus la hotel, am avut destul de străini cât să-mi ajungă o viață. Acum trăiesc liniștit, în pace cu mine însumi, și simt o liniște pe care n-am mai cunoscut-o de mult.
Morala? Uneori, liniștea și spațiul tău personal valorează mai mult decât orice apartament spațios. Și, la urma urmei, nu-i rău să mai spui și un nu politicos, chiar și neamurilor.







