Nu-ți pot spune cât de șocată am fost, parcă încă nu-mi vine să cred că mi s-a întâmplat mie. Într-o seară, vine soțul meu acasă, calm-calm, și îmi spune:
Dragă, nu ai putea să nu mai pui atâtea poze cu bebica pe Facebook?
Eram cu fetița în brațe, după vreo trei ore de plimbat-o prin toată sufrageria ca să-i iasă aerul, și-l privesc parcă vorbește într-o limbă de pe altă planetă.
Cum adică?
Păi fosta mea se simte rău când vede pozele.
FOSTA TA? îl întreb, ridicând o sprânceană. Cea care te-a lăsat pentru instructorul de la sală?
Da, dar știi, ea a vrut mereu copii și niciodată n-a reușit și
Săraca îl întrerup, puțin ironic. Sigur că îi vine greu să vadă poze cu FETIȚA MEA, în timp ce se bronzează cu pătrățelele instructorului.
El o ține una și bună, că trebuie să fim empatici, că și ea trece printr-o perioadă grea.
Dar de când ați ajuns voi așa apropiați, încât știi tu exact cum se simte ea când îi apar pozele mele pe Facebook? îl întreb, încruntându-mă.
S-a înroșit la față, așa exact ca la școală, când e prins cu minciuna.
Păi îmi mai scrie câteodată suntem doar prieteni
Mhm.
Știi ce am decis atunci? Să nu mă apuc de scandal. Fără țipete. Fără lacrimi.
Am încetat să mai pun poze cu fetița.
Dar am început să pun POZE CU MINE.
Și nu orice poze. Am scos din dulap rochia aia la care visam încă din sarcină, m-am machiat rău de tot să zici că mă duc la nuntă, și i-am zis verișoarei mele să-mi tragă niște poze ca lumea.
Prima postare pe Facebook:
Eu, în Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău, zâmbind.
Text: Redescopăr cine sunt.
Nu au trecut nici două ore:
Like-uri, comentarii, mesaje private.
Soțul meu:
Uau, dragă, arăți super! Când ai făcut pozele astea?
Eu:
Am avut timp, doar nu mai pun cu fetița, nu?
A doua postare:
Eu, la Tucano Coffee, cu cafeaua-n mână.
Text: Uneori liniștea spune mai mult decât o mie de cuvinte.
Comentarii cât încape. Vecinul. Un fost coleg de liceu. Băieți despre care uitasem că mă au în listă.
Soțul meu:
Dar cine-i ăla și de ce ți-a pus inimioare?
Eu:
N-am idee, cred că doar un prieten de Facebook
A treia postare:
Eu, la sală, în oglindă.
Text: Mă pun pe mine pe primul loc.
Deja se îngroașă gluma.
Seara, el tace și stă cu telefonul în mână, pe canapea.
Ce e cu tine? îl întreb.
Păi cam multe poze totuși.
N-ai zis că n-au nimic pozele?
Da, dar astea sunt ALE TALE! Și sunt mulți bărbați la comentarii
Aha. Și ar trebui să am grijă de cum se simt ceilalți? Să fiu cum ai spus empatică?
Tacere.
Vezi cum e? Nu doar fosta poate să fie afectată de poze pe Facebook.
A avut nevoie de vreo două secunde să realizeze.
A doua zi, a și blocat-o.
Acum mă roagă să punem poze ÎMPREUNĂ, ca familie, să se vadă că suntem fericiți.
Eu pun în continuare poze cu mine. Și cu fetița.
Că pot fi și mamă,
și pot fi și EU.
Surpriză, nu?
Tu ce zici, să-i dau adăugare la prieteni fostei și să-i dau like la poze sau era prea mult?
