Inimă de aur
Ruxandra îi mângâia fruntea lui Adam, băiețelul ei, care abia adormise după o zi agitată prin apartamentul micuț din Chișinău. Închizând cu grijă ușa camerei, a aruncat o privire îngrijorată spre ceas. Cu toate că era deja trecut de ora zece, Dragoș, soțul ei, încă nu era acasă. În ultima vreme, serviciul lui părea că nu se mai termină niciodată, și o teamă surdă, pe care nu voia să o mărturisească nici măcar sieși, o măcina: chiar avea atât de mult de lucru sau viața îi îndrumase pașii spre o altă femeie?
S-a ghemuit sub o pătură în fotoliu și s-a uitat la telenovela preferată pe PRO TV, însă somnul o cuprinse pe neobservate. Când s-a trezit, afară era deja noapte adâncă. Ruxandra s-a ridicat brusc, simțind cum inima îi sare din piept. Nu auzise clanța, nimic. Mintea i-a fugit la gânduri negre: poate Dragoș pățise ceva; poate zace rănit cine știe în ce cotlon de oraș… Sau, și mai rău Frica o năpădi ca un vârtej. Frământându-se, a început să caute telefonul: trebuia să sune pe cineva la poliție, la mama lui Dragoș, la spitale, oriunde!
În agitația aceea, nici nu băgase de seamă că telefonul îi era în buzunarul halatului, și abia când a auzit vibrația unui mesaj a sărit cu mâna la el speriată. Un mesaj de la Dragoș! Ce putea să scrie? N-a apucat să citească bine și telefonul i-a căzut din mână. Ruxandra s-a prăbușit în genunchi și a început să plângă fără glas.
Nu, nu se poate! Nu ar face una ca asta, nu nouă! Nu…
Telefonul stătea pe covor lângă ea și n-a realizat decât când l-a văzut pe Adam, băiețelul de patru ani, apropiindu-se.
Mămico, ce înseamnă divorț?
Ruxandra a tresărit de parcă o lovise curentul și a întâlnit privirea curioasă a lui Adam, care ținea telefonul și se uita atent la ecran, deși nu știa să citească.
Câteodată ți-am spus să nu umbli la lucrurile altora!
Nu umblu, e telefonul tău și tu nu ești alta”, ești mama mea! Deci, ce e divorțul? L-am auzit pe tata vorbind azi, a zis cuiva la telefon că va divorța.
Ruxandra a dat să-și caute cuvintele, abia reușind să-și țină vocea calmă:
Adam, înseamnă că tata nu va mai locui cu noi. Va avea altă familie. Dar să nu te temi, te iubește în continuare și te va vizita…
Vorbele ieșeau cu greu, o zguduiau. Nici nu a observat cum s-a furișat și iar l-a pus la somn pe Adam, dar ea nu a mai putut să doarmă. Își amintea perfect viața de dinainte. Erau ca toate familiile obișnuite: weekenduri la Bălți, zile de naștere cu prieteni, câteva certuri mărunte, dar nimic serios. Cum nu-și dăduse seama că Dragoș se schimbă? Oare era oarbă sau el ajunsese prea bun la a-și ascunde adevărul?
Cu gândurile astea a adormit iar, doar ca să se trezească dimineața la sunetul insistent al soneriei. Somnoroasă, Ruxandra credea că vine Dragoș și că totul fusese doar un vis urât. Dar la ușă era o tânără, frumușică, într-o fustă scurtă și o bluză subțire, care se uita la ea de parcă ar fi vrut să-i arate cât de proaspăt arată față de o femeie care nici nu apucase să-și aranjeze părul.
Pe cine căutați?
Am venit după lucrurile lui Dragoș.
Așteptați, vi le aduc acum, a rostit Ruxandra resemnată.
Nu vreți să vă certați cu mine?
De ce? Dragoș a ales deja, eu nu mai am pretenții.
Dar apartamentul
Tânăra analiza holul ca și cum s-ar fi văzut deja stăpână, dar Ruxandra i-a pus rapid capăt visărilor.
Îmi pare rău să vă dezamăgesc. Apartamentul e pe numele meu, Dragoș nu are niciun drept aici. Poftiți-i lucrurile și rog să uitați această adresă pe veci.
Când a închis ușa, Ruxandra a început să plângă, de data asta din neputință. Era clar: Dragoș o părăsise de tot. Trebuia să se adune. Să găsească rapid o soluție grădiniță pentru Adam, o slujbă.
A făcut o cafea amară, fără zahăr, și a cotrobăit după cutia de carton de la globurile de Crăciun, acolo unde, după obiceiul moștenit de la mama ei, punea la păstrare niște bani pentru zile negre. Ei bine, astăzi, acea zi venise. Numără economiile: aproape trei luni puteau trăi cu ele. Adam trebuia dus la grădiniță, apoi ea să-și refacă CV-ul. Ce știu să scriu?, se întreba. Doar o diplomă de la Universitatea din Iași cu specializare în vânzări. Niciun fel de experiență doar ce ieșise din facultate când s-a măritat, la insistențele lui Dragoș că el poate întreține familia.
Acum nu mai conta el nu părea deloc interesat cum vor trăi ea cu Adam, rămasă fără serviciu și fără sprijin.
Cu greu pusese la punct CV-ul și l-a trimis la diverse anunțuri. Fără chef, s-a dus să pregătească prânzul, cu stomacul strâns de emoții și capul greu. Soneria s-a auzit din nou.
Sărut-mâna, doamnă Tamara? Dragoș nu mai locuiește cu noi, ne-a părăsit.
Știu, Ruxandră dragă, tocmai de asta am venit. Nu m-am băgat niciodată între voi, am crezut că vă descurcați. Dar uite nu pot tăcea. Nici pe Dragoș nu-l scuz, nici pe mine. Îți las o sumă, cât am putut să adun.
Femeia a pus pe masă un plic cu lei moldovenești, împins cu blândețe către nora sa.
Nu-mi mulțumi, Ruxandra. E pentru Adam, nepotul meu. Te știu la ananghie, fără serviciu și fără ajutor. O să fie bine, copilul are nevoie de stabilitate.
Mulțumesc, doamnă Tamara, dar
Ascultă-mă, dragă. Și eu am trecut printr-un divorț știu ce vorbesc. Nu credeam să-l văd pe Dragoș calcând pe urmele tatălui său…
De unde ați aflat? Stați la capătul celălalt al orașului…
A adus-o pe fata aceea la mine, cică să stea la mine acasă! Dar nu va fi așa!
Ruxandra a făcut ceai, a pus pe masă biscuiți, bomboane, fructe sufletul parcă s-a luminat. Tamara a insistat:
Du-te, dragă, la un salon. Fă-ți o tunsoare, unghiile. Trebuie să arăți bine la interviuri. Azi angajatorii abia așteaptă să te judece după aspect. Eu o să gătesc și stau cu Adam.
Ruxandra s-a întors după două ore, schimbată cu totul: nu mai era umbra femeii părăsite, ci o tânără mamă puternică.
Mulțumesc, doamnă Tamara…
Nu ai pentru ce, draga mea. Să știi că-mi permiteți să vin să-mi văd nepotul, nu?
Cu mare drag, doar este nepotul dumneavoastră. Pe Dragoș însă nu-l mai vreau pe aici, să mă scuzați.
Te înțeleg perfect…
Au trecut luni bune de atunci. Ruxandra s-a angajat ca agent de vânzări, iar Adam mergea la grădiniță. Viața începea să prindă contur. Alerga des la întâlniri cu clienți iar pentru fiecare contract primea un comision bun. Într-o dimineață, în pasajul de pe bulevardul Ștefan cel Mare, a văzut o siluetă cunoscută.
Doamnă Tamara, ce faceți aici?
Bătrâna s-a încurcat, apoi a izbucnit în plâns. Ruxandra a cuprins-o, netezindu-i părul alb.
M-a dat afară Sau la azil, sau în drum,” așa mi-a spus Dragoș.
Doamnă Tamara, vă las cheia apartamentului. Mergeți și vă odihniți, în frigider e supă, friptură și mere. Revin de la întâlnire.
Ruxandra abia își stăpânea indignarea; să fi fost părăsită ea înțelegea; dar să lași pe drum propria mamă?
Întâlnirea se ținea la un restaurant central. Ruxandra, grăbită, intră în sală.
Sunteți așteptată, i-a șoptit ospătarul.
La masă o întâmpina un domn distins, cu privire blândă, dar tristă.
Bună ziua, iertați-mă că am întârziat.
Nicio problemă, colega mea întârzie. Bem o cafea?
Nu refuz
Când discuția abia se înfiripa, Dragoș a intrat, aducând niște acte. Când a văzut-o pe Ruxandra, a îngălbenit.
Ce vrei aici? Ai venit să te plângi?
Sunt aici cu treabă, nu pentru tine. Dar să știi, ce-ai făcut cu mama ta e rușinos. A crescut singură un copil și pe urmă ai alungat-o pentru o fată ușoară.
Nu te privește pe tine!
Dragoș uitase că este cu șeful lui de față. Acesta însă l-a întrerupt.
Dragoș, ești concediat. Lasă actele, pleacă!
Dar domnule
Afară, v-am spus!
Apoi, bărbatul s-a întors către Ruxandra:
Sincer, habar nu aveam că angajatul meu e un asemenea om. Dacă vrei, pot să-ți ofer un post la firma mea. Salariul e mai bun.
Mulțumesc mult, dar mă descurc deocamdată. Să revenim la acte.
După semnarea contractului, Victor Dumitru căci acesta era numele domnului s-a oferit să o conducă acasă.
Ați spus că fostul soț și-a dat afară mama? E adevărat?
Da. Am găsit-o în pasaj, i-am dat cheia la mine. Adam ține mult la bunica.
Sunteți deosebită! Să primești la tine mama celui ce te-a rănit…
Doamna Tamara nu are nicio vină. E o femeie sufletistă, iar Adam o iubește. Să stea cu noi, va fi mai vesel. Despre Dragoș Dumnezeu să-l judece.
Victor Dumitru a rămas impresionat. El însuși trăise drama unui divorț și nu mai credea că există femei sincere. Ruxandra schimbase totul.
Iar Ruxandra era într-adevăr unică: nu-și vorbea de rău fostul, nu cerea nimic, ba chiar îi oferise mamei lui adăpost. Tamara se ruga zilnic la Dumnezeu să-i trimită norăiței un bărbat bun, care să-i aducă înapoi fericirea.
Când au venit zilele libere, Ruxandra a decis să plece cu Adam și Tamara la o pensiune din Codrii Orheiului. Nu mai avusese de mult un refugiu în natură, lângă râu. Când ieșeau din bloc, Dragoș, beat, a apărut pe neașteptate.
Te distrug! Din cauza ta sunt șomer! O să ajungi și tu pe drumuri, ai să vezi!
De la tine nu mă așteptam la altceva, dacă ți-ai pus mama afară.
Dragoș a întors spatele, în timp ce Ruxandra, Tamara și Adam se urcau în taxi.
La întoarcere, veseli și bronzați, au găsit apartamentul scrum. Dragoș folosise cheia de rezervă, vărsase benzină și dăduse foc la tot. Nu mai aveau casă. Ruxandra nu într-o clipă nu s-a gândit să-l denunțe. Dar Tamara, hotărâtă, a mers la poliție, apoi la notar.
A doua zi, s-au mutat toți la apartamentul Tămărei. Dragoș și prietena lui dispăruseră ca prin farmec.
Ruxandra, dacă Dragoș revine?
Mult timp n-o s-o facă! Am depus plângere pentru incendiu. Și am făcut act de donație, apartamentul e acum al tău.
Vai, dar nu trebuia, e casa dvs.!
Tu m-ai adăpostit când fiul meu m-a alungat. Îți sunt datoare. Ești aur curat, nora mea dragă.
Nu spuneți așa, Tamara! Suntem familie, nu-i niciun fel de datorie aici. Dintre noi, dumneavoastră aveți inimă de aur, nu eu.
Pot să iert multe, ba chiar am trecut cu vederea când Dragoș m-a alungat. Dar focul pus la tine în casă nu-l pot ierta!
Seara, cum stăteau la o cană de ceai, a apărut Victor Dumitru.
Bună seara. Îmi cer scuze că dau buzna, dar am aflat de incendiu și am venit să vă văd. Am găsit adresa de la notar.
Poftiți la noi…
Cum s-a întâmplat?
E o poveste lungă, nu vreau să-mi mai amintesc. Mai bine povestiți ceva frumos!
Aveți o soacră nemaipomenită
Pentru mine e ca o mamă
Victor Dumitru s-a ridicat brusc în picioare:
Ruxandra, nu-mi place să mă ascund: îmi sunteți foarte dragă. Vreți să fiți soția mea?
Nu e cam repede?
Să știți că vă așteptam de o viață.
Acum, Ruxandra locuiește într-o casă frumoasă, la țară, în jurul Chișinăului. Nu-i mai e teamă de trădare, cum i-a fost cu Dragoș. Ea și Victor au trecut prin multe, iar acum prețuiesc liniștea. Tamara stă cu ei, fericită că anii bătrâneții îi sunt liniștiți și plini de dragoste. Iar Ruxandra știe, în sinea ei, că nu putea fi altfel doar cine are inimă de aur nu poate lăsa pe cineva la greu.
